Desfășurarea prost orânduită a planului bine orânduit al vieții face ca rareori cel chemat să vină, și rar se–ntâmplă ca omul ce ți-e sortit să-l iubești să apară la ceasul potrivit iubirii.
thomas hardy – tess d`urberville vol. i (lectură din aprilie, 2015)
Dacă nu ești lângă mine, degeaba mai răsare soarele, că tot nu văd nimic în jurul meu.
thomas hardy – tess d`urberville vol. iI (lectură din aprilie, 2015)
Cei care rămân fideli nu cunosc decât latura ușuratecă a dragostei; numai infidelii îi cunosc tragediile.
oscar wilde – portretul lui dorian gray (lectură din iulie, 2015)
Singura cale de a scăpa de ispită e să i te supui.
oscar wilde – portretul lui dorian gray (lectură din iulie, 2015)
Când omul e îndrăgostit, începe întotdeauna prin a se înșela pe sine însuși și totdeauna sfârșește prin a-i înșela pe alții.
oscar wilde – portretul lui dorian gray (lectură din iulie, 2015)
Totdeauna există ceva ridicol în simțămintele celor pe care am încetat să-i mai iubim.
oscar wilde – portretul lui dorian gray (lectură din iulie, 2015)
Bărbatul, se vede, datorită eului său așa-zis „superior” se dă dragostei cu prudență, păstrând rezerve pentru sine, de aceea își păstrează, măcar parțial, echilibrul. Pe când noi, femeile, când iubim, ne dăm integral mistuindu-ne în așa fel, încât nu ne rămâne decât umbra celor ce am fost.
mihail drumeș – invitația la vals (lectură din decembrie, 2014)
Nicio răzbunare nu e mai cumplită ca aceea ce izvorăște din dragoste.
mihail drumeș – invitația la vals (lectură din decembrie, 2014)
Iubirile mari sunt tocmai acelea de care te îndoiești mai mult.
mihail drumeș – invitația la vals (lectură din decembrie, 2014)
Ce păcat că mai sunt oameni care se sinucid din alte motive decât din dragoste!
Gabriel García Márquez – dragostea în vremea holerei (lectură din ianuarie, 2015)
Inima are mai multe cămăruțe decât un hotel de târfe.
Gabriel García Márquez – dragostea în vremea holerei (lectură din ianuarie, 2015)
Senzația asta de neastâmpăr, plictiseală, prostie! Nu pot să stau locului, să mă apuc de ceva. Sentimentul ăsta că totul e cenușiu și insipid în casă! Probabil că sunt îndrăgostită.
JANE AUSTEN – EMMA (lectură din MAI, 2015)
E mai puțin neplăcut să-ți fie preferată o străină decât prietena cea mai bună; dacă e vorba despre o străină, nu se va mai repeta, dar e curată nenorocire să o ai tot timpul lângă tine pe cea mai bună prietenă, care face totul mami bine ca tine.
JANE AUSTEN – EMMA (lectură din MAI, 2015)
Camaraderia între un bărbat și o femeie tânără este posibilă numai dacă amândoi sunt foarte inteligenți sau dacă amândoi iubesc.
Mircea Eliade – Nuntă în cer (lectură din iulie, 2015)
Am avut atunci revelația adevăratului înțeles al cuvântului: A MEA – AL MEU. Posesiune, cât ar fi ea de perfectă, nu înseamnă nimic. […] Trupul poate revela mai mult. Dincolo de voluptate, dincolo de rut, este cu putință o regăsire desăvârșită în îmbrățișare, ca și cum ai cuprinde – pentru întâia oară – o parte din tine, care te „încheie”, te completează.
Mircea Eliade – Nuntă în cer (lectură din iulie, 2015)
Revelația unirii desăvârșite aceasta e: te regăsești pe tine în clipa când te pierzi.
Mircea Eliade – Nuntă în cer (lectură din iulie, 2015)
Nu te întâlnești decât o singură dată cu un lucru mare, într-adevăr MARE.
Mircea Eliade – Nuntă în cer (lectură din iulie, 2015)
Mi-era dor de gura ta. Aș fi vrut să te mai pot săruta o dată, o singură dată, lung, prinzându-ți gura toată, fără să te mai las să respiri, până ai fi căzut…
Mircea Eliade – Noaptea de sânziene (lectură din noiembrie, 2014)
Un lucru simțeam prea bine: că nu mai puteam trăi fără ea, că îmi intrase în sânge cum se spune…
Mircea Eliade – Nuntă în cer (lectură din iulie, 2015)
Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubești.
Mircea Eliade – La țigănci (lectură din ianuarie, 2015)
Dacă ai ști cât am fugit de tine până te-am întâlnit.
Mircea Eliade – Nuntă în cer (lectură din iulie, 2015)
O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie… De cele mai multe ori te obișnuiești greu, la început, să-ți placă femeia fără de care mai târziu nu mai poți trăi. Iubești întâi din milă, din îndatorire, din duioșie, iubești pentru că asta o face fericită, îți repeți că nu e loial s-o jignești, să înșeli atât încredere. Pe urmă, te obișnuiești cu surâsul și vocea ei, așa cum te obișnuiești cu un peisaj. […] Trebuie să se știe că și iubirea are riscurile ei. Căci acei care se iubesc au drept de viață și de moarte unul asupra celuilalt.
camil petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (lectură din octombrie, 2013)
Omul când se naște zice: A, iar când moare zice: MOR. Așa că toată viața se compune din A-MOR.
GEORGE CĂLINESCU – CARTEA NUNȚII (lectură din NOIEMBRIE, 2013)
Numai o pasiune puternică, unică, nzdruncinată dă prețul adevărat vieții.
liviu rebreanu – ion (lectură din august, 2013)
Dacă nu ești lângă mine, degeaba mai răsare soarele, că tot nu văd nimic în jurul meu.
thomas hardy – tess d`urberville vol. ii (lectură din aprilie, 2015)
– Dacă te pierd pe tine, pierd totul!
thomas hardy – tess d`urberville vol. ii (lectură din aprilie, 2015)
îndrăgostită de propria ei nenorocire…
Robert south (lectură din aprilie, 2015)
Da, se doarme la patru dimineața, și asta e liniștitor, deoarece marea dorință a unei inime liniștite este să posede la nesfârșit ființa pe care o iubește sau să poată să scufunde această ființă, când timpul despărțirii a venit, într-un somn fără vise, care să nu se sfârșească decât în ziua revederii.
albert camus – ciuma (lectură din martie 2014)
…ne îndepărtăm cumva de cei iubiți dacă îi ponegrim. De idoli nu trebuie să te atingi: rămâi cu poleială pe mâini.
gustave flaubert – madame bovary (lectură din septembrie, 2014)
Domnișoare, nu priviți la marinari/eu vă spun, deoarece/multe rele pot să facă/eu vă spun, deoarece…/Conjugând verbul iubirii/vă aduc arta plutirii/și-apoi vă lasă la adânc./Domnișoare, nu priviți la marinari/eu vă spun, deoarece…
umberto eco – misterioasa flacără a reginei loana (lectură din octombrie 2014)
Iubirea adevărată nu are cursul lin.
william shakespeare
Tu poți să te-ndoiești de soare,/ De jocul ce scânteie-n stea,/ De legile nemuritoare,/ Dar nu și de iubirea mea.
william shakespeare – hamlet (lectură din iunie, 2015)
[Romeo]: – Deșertăciune grea, voioasă jale!/ Haos diform de forme ideale!/ Avânt de plumb! Lumină fum! Foc gheață!/ Bolnav, dar teafăr! Somn de-a pururi treaz!/ Ești ce nu ești: acesta e amorul/ Pe care eu-l urăsc deși-i duc dorul! Nu-ți vine-a râde?
william shakespeare – romeo și julieta (lectură din iulie 2015)
English