Am toate motivele să sper că anihilarea civilizației noastre, la al cărei început asistăm deja, va încheia definitiv ciclul în care ne aflăm ingrați de câteva mii de ani și va îngădui reapariției celuilalt tip de umanitate, care nu trăiește ca noi, în timpul istoric, ci numai în clipă, adică în eternitate.
Mircea Eliade – Noaptea de sânziene (lectură din noiembrie, 2014)
Toți suntem triști, spunea el. Nu se vede întotdeauna, dar toți oamenii sunt triști.
Mircea Eliade – Noaptea de sânziene (lectură din noiembrie, 2014)
Dar viața aceasta n-are nimic de-a face cu nemurirea. În viața aceasta nu ți se cere să fii nemuritor, nici indestructibil; tot ce ți se cere este să fii viu.
Mircea Eliade – podul (lectură din ianuarie, 2015)
Ni se întâmplă, fiecăruia dintre noi, fel de fel de întâmplări, dar, din nefericire, le uităm. Iar când nu le uităm, nu știm să le recunoaștem.
Mircea Eliade – podul (lectură din ianuarie, 2015)
Viața cunoaște scene, și se poate spune că e împărțită în acte, dar cortina se lasă o singură dată.
Mircea Eliade – Adio! (lectură din ianuarie, 2015)
Ar fi înspăimântător să crezi că din tot acest cosmos atât de armonios, desăvârșit și egal cu sine, numai viața omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui n-are niciun sens…
Mircea Eliade – Nuntă în cer (lectură din iulie, 2015)
Tragediile și bucuriile cele mai mari, omul le trăiește totdeauna în deplină singurătat și de aceea, când își simte sufletul mai sfâșiat, își simte singurătatea mai mare.
LIVIU REBREANU – CIULEANDRA (lectură din NOIEMBRIE, 2013)
Singurătatea e înfiorătoare; ea este semnul dizgrației.
stendhal – roșu și negru (lectură din decembrie, 2014)
A gândi înseamnă a suferi.
stendhal – roșu și negru (lectură din decembrie, 2014)
Mă voi adânci repede în pustiul acesta nețărmuit, perfect de neted și de necuprins, în care sufletul se sfârșește cu adevărat fericit.
umberto eco – numele trandafirului (lectură din aprilie, 2014)
Cred că este îndeajuns să arăți milă, dar să te ferești să o ai. […] Ea trebuie lăsată pe seama oamenilor de rând, care nefăcând nimic din rațiune, au nevoie de pasiune ca să facă ceva.
alexandre dumas – războiul femeilor (lectură din august 2014)
Fiecare zâmbet ascunde un căscat de plictiseală, fiecare bucurie un blestem, fiecare plăcere dezgustul de ea și până și cele mai plăcute sărutări nu-ți lăsau pe buze decât dorința neîmplinită după o voluptate și mai adâncă.
gustave flaubert – madame bovary (lectură din septembrie, 2014)
…fiecare om este un parfum inconfundabil; parfumul te poate face anonim sau irezistibil.
patrick süskind – parfumul (lectură din octombrie, 2014)
Cu cât ajungi mai aproape de vis, cu atât Legenda Personală se transformă într-o adevărată rațiune de a trăi.
paulo coelho – alchimistul (lectură din ocrombrie, 2014)
Autoritățile, oricât de bine ar fi fost organizate, aveau de apărat de fiecară dată niște lucruri îndepărtate și invizibile, în numele unor domni îndepărtați și invizibili.
franz kafka – castelul (lectură din decembrie, 2014)
Semințiilor condamnate la o sută de ani de singurătate nu le era dată o a doua șansă pe pământ. […] Primul din spiță este legat de un copac și furnicile încep să se înfrupte din ultimul.
Gabriel García Márquez – un veac de singurătate (lectură din decembrie, 2014)
O să fac în curând o sută de ani și am văzut schimbându-se atâtea, chiar și pozițiile astrelor în Univers, dar încă n-am văzut să se schimbe ceva în țara asta.
Gabriel García Márquez – dragostea în vremea holerei (lectură din ianuarie, 2015)
Nimic nu definește mai bine pe cineva decât felul în care moare.
Gabriel García Márquez – dragostea în vremea holerei (lectură din ianuarie, 2015)
Când omul e la sfârșitul vieții, a muri înseamnă a pleca; dacă e la început, a pleca înseamnă a muri.
victor hugo – mizerabilii, vol. iii (lectură din februarie, 2015)
Iar în lumea cea comună a visa e un pericul,/Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul.
mihai eminescu – scrisoarea ii (lectură din martie, 2015)
Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfărămi… orice-ai spune/Peste toate o lopată de țărână se depune./Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduri/Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri.
mihai eminescu – scrisoarea i (lectură din martie, 2015)
Dacă! Dacă! Erau prea mulți dacă în viață. Nu erai niciodată sigur de nimic. N-aveai nici un sentiment de securitate, ți-era întotdeauna teamă că o să pierzi tot ce ai.
margaret mitchell – pe aripile vântului, vol. iii (lectură din aprilie, 2015)
Încercările, greutățile formează pe oameni sau îi zdrobesc.
margaret mitchell – pe aripile vântului, vol. iii (lectură din aprilie, 2015)
Atâta timp cât n-ai auzit bulgării de pământ căzând pe sicriu, nu crezi că cineva a murit. Dar odată ce l-ai auzit… nu există pe lume sunet mai îngrozitor.
margaret mitchell – pe aripile vântului, vol. iii (lectură din aprilie, 2015)
Trebuie să știm să luăm binele și răul cu inima ușoară.
thomas hardy – tess d`urberville vol. i (lectură din aprilie, 2015)
Desfășurarea prost orânduită a planului bine orânduit al vieții face ca rareori cel chemat să vină, și rar se-ntâmplă ca omul ce ți-e sortit să-l iubești să apară la ceasul potrivit iubirii.
thomas hardy – tess d`urberville vol. i (lectură din aprilie, 2015)
De ce se întâmplă atât de des ca tot ce-i delicat să cadă în mâna a ceea ce-i grosolan, ca femeia să cadă în mâna bărbatului care nu-i este potrivit, și bărbatul să cadă în mâna femeii cu care nu se potrivește?
thomas hardy – tess d`urberville vol. i (lectură din aprilie, 2015)
În unele împrejurări există un lucru și mai bun decât să trăiești o viață fericită – și anume – să nu mai trăiești deloc.
thomas hardy – tess d`urberville vol. ii (lectură din aprilie, 2015)