E duminică, 7:00 și afară plouă cu găleata. După ce scriu despre romanul lui Capote, dau play la „Breakfast at Tiffany` s” și acolo rămân. Pentru mine, contează mult prima interacțiune cu un autor. Mă poate face să nu vreau să mai pun mâna pe nimic de-al său ori mă poate face să-i topesc bibliografia în următoarele luni (vezi Murakami sau orice din literatura latinoamericană).
Pe Truman Capote l-am asociat mereu cu „Breakfast at Tiffany` s”. Când în facultate am studiat „Summer crossing”, am văzut o altă latură a sa, dar cum n-a fost timp s-o aprofundez atunci, m-am întors numai zilele trecute la literatură americană. Am ales „In cold blood”. Și n-am făcut rău deloc.
1965
Cam la 20 de ani de la începerea carierei scriitoricești, Capote publică bestsellerul „Cu sânge rece”. Odată cu acesta, în 1965, se lansează și un nou gen de roman – cel de nonficțiune. Pentru opera sa, americanul primește Premiul Edgar, devenind unul dintre numele importante ale literaturii universale postbelice.
1959
Întreaga acțiune a romanului e inspirată din evenimente reale. Anul 1959 e marcat de masacrul familie Clutter, din Holcomb, Kansas. Alături de buna sa prietenă, autoarea Harper Lee, Truman Capote vizitează scena crimei și devine extrem de interesat de subiect, transformându-l în nucleul romanului pe care avea să-l publice 6 ani mai târziu.
Totul începe cu descrierea atmosferei din satul american. Treptat, sunt introduse și personajele, primul fiind chiar capul familiei Clutter, Herbert William. Fiind unul dintre cei mai respectați fermieri din zonă, acesta deține River Valley, unde locuiește alături de soția sa, Bonnie Fox, și cei doi copii, Nancy și Kenyon. Celelalte două fiice sunt plecate din Holcomb: Beverly studiază pentru a deveni asistentă medicală, iar Eveanna e căsătorită cu veterinarul Don Jarchow și au împreună un fiu, Tracy, de 10 luni.
Atmosfera e una relativ liniștită, pentru început, singurii factori perturbatori fiind:
- boala pe fond nervos a doamnei Clutter;
- împotrivirea domnului Clutter când vine vorba de relația fiicei sale, Nancy, cu Bobby Rupp; aici intervine aspectul religios: familia Clutter e metodistă, în timp ce familia Rupp e romano-catolică.
Se prezintă activitățile familiei, în zilele obișnuite. În plan paralel, Capote ne face cunoștință cu cei care aveau să masacreze familia Clutter.
Perry
Dick
„Prietenul meu […] vorbea des despre furturi. Spunea că toate delictele sunt variante ale furtului. Inclusiv omorul. Când omori un om, îi furi viața.”
CU SÂNGE RECE, TRUMAN CAPOTE
Perry și Dick se cunosc la Lansing, unde au fost închiși pentru diverse: furturi, spargeri, evadări. După ce Perry e eliberat, noul coleg de celulă al lui Dick, Floyd Wells, îi povestește despre perioada în care a lucrat pentru domnul Clutter și despre toată avuția de la River Valley. Rotițele încep să se miște pentru Dick, care își creează un întreg plan pentru a prăda familia din Holcomb. Odată ce e pus și el în libertate, îi trimite o scrisoare lui Perry și îi prezintă întreg planul. Cei doi se pun de acord să jefuiască familia Clutter, gândindu-se că vor găsi în seif cel puțin 10 000$.
14 noiembrie, 1959
Olathe -> Emporia -> Great Bend -> Garden City -> Holcomb -> Kansas -> Olathe
Asta e ruta celor doi. Dick își minte părinții că merge cu Perry la sora acestuia, pentru a se achita de niște datorii. Cei doi pleacă din Olathe spre Emporia, unde, la insistențele lui Perry, încearcă să obțină ciorapi fini de la călugărițele dintr-un spital catolic, pentru o mai bună deghizare. Nu reușesc, așa că se îndreaptă spre Holcomb, străbătând Great Bend și Garden City. Odată ajunși la fermă, cei doi îi masacrează pe Herbert, Kenyon, Nancy și Bonnie, dar, spre dezamăgirea lor, pleacă de acolo cu numai 40$.
N-o să dau spoilere în legătură cu tot ce se întâmplă în seara de 14 noiembrie. Trebuie să citiți ca să aflați în ce ordine au fost uciși membrii familiei Clutter, dacă a fost premeditat totul sau dacă a fost numai rezultatul unei panici generale, cauzate de absența unui seif în casa în care se așteptau să găsească mai bine de 10 000$. Dick este cel care păstrează armele crimelor – cuțitul și pușca -, după care cei doi pleacă în Mexic. Rămân constant fără bani și recurg la noi spargeri și jafuri, pentru a trăi de pe o zi pe alta. Decid să se întoarcă în America.
„Cine a apăsat pe trăgaci? Cum de n-au auzit argații? De ce domnul Herbert nu s-a luptat mai mult pentru a-și proteja familia? S-a luptat măcar…?”
Toate întrebările acestea îl chinuie pe detectivul Dewey, însărcinat cu rezolvarea crimei. 6 săptămâni mai târziu, vinovații sunt prinși și închiși.
1960
Procesul e stabilit pentru data de 23 martie 1960 și, în mai puțin de 40 de minute, Dick și Perry sunt condamnați la moarte. Totuși, spânzurătoarea se amână din diferite motive: Perry face greva foamei, iar timp de 4 luni, spitalul închisorii îl pune pe picioare, Dick scrie scrisori pentru a cere clemență și solicită anularea verdictului. Alte date decise pentru condamnare sunt:
1961
- 13 mai 1961
1962
- 25 octombrie 1962
1963
- 8 august 1963
1965
- 18 februarie 1965
- 14 aprilie 1965 – Data la care cei doi sunt, în sfârșit, spânzurați.
„Eu cred în aplicarea pedepsei capitale. Ca în Biblie – ochi pentru ochi. Și chiar și așa, lipsesc două perechi de ochi!”
CU SÂNGE RECE, TRUMAN CAPOTE
În mintea criminalilor
Perry și Dick n-au nicio urmă de remușcare. Iau viețile a 4 oameni și reușesc să le continue pe ale lor de parcă nimic nu s-ar fi-ntâmplat. Unde e problema?
Istoricul familial e diferit. Dacă Dick a fost mereu ținut în puf de al lui, vizitat până în ultima clipă de mama sa, și susținut de tatăl lui, care moare de cancer, în cazul lui Perry, nu se poate spune același lucru. Perry Edward Smith vine dintr-o familie problematică, în care mama se transformă într-o alcoolică, sora lui mai mare îi calcă pe urme și moare picând de la un balcon, în timp ce fratele lui, Jerry, se căsătorește cu o prostituată și sfârșesc, amândoi, prin a se sinucide. Pe singura soră rămasă în viață, Barbara, o urăște, iar sentimentul e reciproc. Aceasta îi spune, într-o scrisoare:
„NU-I NICI O RUȘINE SĂ AI FAȚA MURDARĂ – E O RUȘINE S-O ȚII MURDARĂ.”
CU SÂNGE RECE, TRUMAN CAPOTE
Dick e acel personaj cinic, care minte până-n ultima clipă. Tot el e și primul care admite că a fost la River Valley în noaptea de 14 noiembrie, 1959, și dă vina întru totul pe al său partener, Perry. Nu îți stârnește niciun fel de empatie, numai multă silă. Extrem de inteligent, Dick e una dintre tipologiile foarte pricepute în a-i manipula pe ceilalți. Spre final, iese la iveală o altă trăsătură definitorie și anume:
„Iată un amănunt pe care nu vi l-am spus niciodată despre afacerea Clutter: înainte de-a mă duce la ei acasă, știam c-o să fie o fată acolo. Cred că motivul principal pentru care m-am dus n-a fost jaful, ci violul, la care m-am gândit îndelung.”
CU SÂNGE RECE, TRUMAN CAPOTE
Dacă n-ar fi fost Perry, Nancy ar fi fost violată de Richard Eugene Hickock, chiar înainte să fie ucisă. Spre deosebire de Dick, celălalt criminal e ceva mai uman și reușește să stârnească milă – și în doamna care-l îngrijește în ultimii ani în temniță, și în detectivul Dewey, care ia parte la ultimele momente din viața lui.
Traumele din trecut -> Catalizatorul unui masacru
Romanul surprinde și psihologia criminalilor, prezentând studiul medical „Crima fără un motiv aparent. O cercetare asupra destrămării personalității”. Acesta arată de fapt că Perry și Dick au un bagaj mult mai mare în spate, care i-a îndrumat, de-a lungul timpului, pe tot traseul de infracțiuni, soldându-se în cele din urmă, cu moartea amândurora.
„Doar prima crimă are importanță din punct de vedere psihologic; […] se afla într-o eclipsă mintală, era adânc cufundat într-o beznă schizofrenică; nu realizase din senin că distruge un om în carne și oase, ci o figură cheie, aparținând unei configurații traumatice din trecut. Tatăl lui? Călugărițele de la orfelinat care îl ridiculizaseră și-l bătuseră? Sergentul din armată pe care-l ura? Funcționarul căruia îi datorase eliberarea […]? Unul dintre ei sau toți la un loc. ”
CU SÂNGE RECE, TRUMAN CAPOTE